Afecțiuni Cerebrale

Tumorile cerebrale sunt formațiuni anormale care se dezvoltă la nivelul creierului sau al structurilor intracraniene. Pot fi tumori primare (care apar direct din țesutul cerebral) sau tumori secundare (metastaze provenite din alte tipuri de cancer). Din punct de vedere biologic, pot fi benigne sau maligne.

Glioblastomul este o tumoră cerebrală malignă primară, agresivă, care se dezvoltă din celulele gliale. Este cea mai frecventă tumoră malignă cerebrală primară la adult.

Necesită tratament rapid și plan terapeutic complex.

Meningioamele sunt tumori care se dezvoltă din meningele — membranele care protejează creierul și măduva spinării. În majoritatea cazurilor sunt tumori benigne, cu creștere lentă.

Metastazele cerebrale sunt tumori secundare provenite din alte cancere (pulmonar, mamar, renal etc.) care s-au răspândit la nivel cerebral. Pot determina cefalee, convulsii sau deficit neurologic focal.

Tratamentul depinde de numărul leziunilor, localizare și statusul bolii primare. În cazurile selectate, intervenția chirurgicală poate îndepărta leziunea simptomatică, urmată de tratament oncologic complementar.

Gliomul este o tumoră care se dezvoltă din țesutul de susținere al creierului (celule gliale). Poate avea grade diferite de agresivitate, de la forme lente la variante cu evoluție rapidă.

Simptomele depind de localizare și pot include crize epileptice, tulburări motorii sau modificări de comportament. Tratamentul este adaptat tipului histologic și poate include intervenție chirurgicală, radioterapie și chimioterapie.

Cavernomul (malformație cavernoasă cerebrală) este o anomalie vasculară formată dintr-un ghem de vase capilare. Poate rămâne asimptomatic sau poate produce crize epileptice și episoade hemoragice.

Indicația chirurgicală se stabilește în funcție de simptomatologie, localizare și riscul de sângerare. În cazurile simptomatice, excizia chirurgicală poate preveni recurența hemoragică.

Afecțiune caracterizată prin durere facială intensă, paroxistică, descrisă frecvent ca „șoc electric”. Episoadele pot deveni progresiv mai frecvente și mai greu de controlat medicamentos.

Atunci când tratamentul medicamentos nu mai este eficient sau produce efecte adverse importante, intervențiile chirurgicale – inclusiv decompresia microvasculară – pot oferi ameliorare de lungă durată. Intervenția chirurgicală este standardul de aur pentru tratamentul acestei afecțiuni.

Acumulare excesivă de lichid cefalorahidian în ventriculii cerebrali, la copil sau adult.
Poate determina tulburări de mers, memorie, echilibru sau creșterea presiunii intracraniene.

Tratamentul vizează restabilirea circulației lichidului prin montarea unui sistem de drenaj (shunt) sau realizarea unei ventriculostomii endoscopice, în funcție de tipul hidrocefaliei.

Scurgere de lichid cefalorahidian prin defecte ale bazei craniului, apărută spontan sau postoperator. Se poate manifesta prin rinoree clară și crește riscul de infecții intracraniene.

Diagnosticul precis imagistic este esențial pentru localizarea defectului. Tratamentul este de regulă chirurgical, frecvent prin abord endoscopic, cu scopul închiderii etanșe a comunicării.

Hematoamele cerebrale reprezintă acumulări de sânge la nivel intracranian, apărute fie în context traumatic, fie spontan, în cadrul unui accident vascular cerebral hemoragic (AVC hemoragic). Creșterea presiunii intracraniene poate produce deteriorare neurologică rapidă.

Simptomele pot include:

• durere de cap bruscă și severă
• tulburări de vorbire
• slăbiciune pe o parte a corpului
• alterarea stării de conștiență

Tratamentul depinde de localizarea și dimensiunea hematomului. În cazurile severe, intervenția chirurgicală este necesară pentru evacuarea colecției și reducerea presiunii asupra creierului. Decizia este una urgentă și se bazează pe evaluarea clinică și imagistică imediată.

Scopul intervenției este prevenirea leziunilor neurologice permanente și stabilizarea pacientului.